De astăzi, Pădurea Crâng, din municipiul Buzău, nu se mai află pe lista ariilor protejate. Decizia a fost luată de Consiliul Județean Buzău prin adoptarea unui proiect privind protecția zonelor și monumentelor naturii de pe teritoriul județului. Proiectul, supus dezbaterii publice încă de anul trecut, a stârnit nenumărate reacții vehemente încă de la lansare, dar și acum, în ședința Consiliului Județean. Activiștii de mediu și reprezentanții ONG-urilor reclamă că în pădure se află „laleaua de Crâng”, o specie protejată și cuprinsă în lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Încă de când proiectul se afla în dezbatere publică, reprezentanții Consiliului Județean Buzău au cerut puncte de vedere de la mai multe instituții cu atribuții în domeniu. Mai întâi, cercetătorii Băncii de Resurse Genetice din Buzău au confirmat că „laleaua de Crâng” nu este o specie protejată. De asemenea, lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii nu mai prevede în momentul de față existența acestei specii. Pentru și mai multe lămuriri, Consiliul Județean a solicitat și un punct de vedere din partea Ministerului Mediului cu privire la statutul Pădurii Crâng.
Controversele legate de Crâng au apărut, după ce, în urmă cu 2 ani, Pădurea a fost preluată, oficial, în proprietate, de către Primăria Buzău, în urma unei hotărâri de Guvern. Edilul Buzăului, Constantin Toma, consideră că votul dat astăzi de Consiliul Județean este binevenit.
În urma deciziei de astăzi, Crângul devine pădure-parc și va rămâne în administrarea municipalității. Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, consideră că votul dat astăzi a fost unul de normalitate și de a repara o… neînțelegere.
Buzăul, sub diferite forme administrativ-teritoriale, a fost proprietar al Pădurii Crâng, din 1881 până în 1948. După venirea comuniştilor la putere, prin naţionalizare, Pădurea a fost administrată de stat, la nivel central, prin Romsilva. Crângul, alături de pădurea Frasinu şi pădurea Spătaru, sunt ultimele rămăşite ale Codrilor Vlăsiei, care acopereau mare parte din nordul Munteniei.
